Postul cu apă – o călătorie personală de conștientizare

Bine te-am regăsit! Au trecut două luni de la ultima noastră întâlnire aici, dar timpul petrecut în vacanță a adus două experiențe ce mi-au marcat profund vara. Este vorba despre retreaturile organizate de Paula Rotar, fondatoarea Diligo Center, o călătorie interioară în care am explorat profund corpul, mintea și emoțiile mele.

Prima dintre aceste experiențe a avut loc în iulie, unde am ținut un post cu apă timp de 4 zile și jumătate. A fost pentru prima dată când am ținut un astfel de post atâtea zile. Până atunci mai ținusem posturi cu apă de cel mult 48 de ore, dar niciodată în condițiile pe care le-am avut în retreat: deconectare totală de lumea exterioară, pentru că nu am avut acces la niciun fel de tehnologie, locație în mijlocul naturii, meditații, light yoga, ghidare și susținere permanentă.

Apoi, în luna august, la cel de-al doilea retreat am combinat postul cu apă și consumul de pepene roșu, tot pe parcursul a 4 zile și jumătate. A fost o experiență complet diferită, una care m-a ajutat să explorez profund dimensiunea emoțională.

Multe persoane m-au întrebat cum am făcut față și dacă nu mi-a fost foame. Cu aceste rânduri, împărtășesc experiența mea personală și ceea ce am simțit în timpul acestor retreaturi. Postul cu apă a fost doar un aspect al acestor experiențe, care au pus accentul pe conexiunea cu sinele.

La primul post din iulie, în primele două zile nu am simțit deloc foame, mi se părea că timpul trece extrem de repede. Din a treia zi am început să simt o ușoară greață și un gust metalic în gură, senzații care s-au accentuat până la finalul postului. Cu toate că m-am simțit mai slăbită fizic, am avut suficientă energie pentru yoga ușoară, plimbări în natură etc. Chiar dacă am lucrat mult cu planul emoțional, am simțit destul de intens și eliminările din corpul fizic. Am plecat din retreat cu o stare de bine pe care nu o mai experimentasem până atunci. Bucuria pentru lucrurile simple, conectarea autentică cu mine, cu familia mea, lipsa nevoii de control sunt doar câteva aspecte pe care le-am integrat în rutina mea zilnică.

Retreatul din august, în care am consumat și pepene roșu pe lângă apă, a fost o experiență cu totul diferită. Aici, accentul a fost pus pe transformarea emoțională, iar energia, claritatea și vitalitatea pe care le-am simțit, m-au susținut în lucrul profund cu emoțiile, fricile și convingerile mele, cu tot ceea ce am ascuns sub preș ani de zile. A fost atât de greu din punct de vedere emoțional, dar atât de eliberator la final. Pentru mine a fost nevoie să văd tot întunericul din mine, pentru a putea vedea și accepta lumina din mine. 

Desigur, postul cu apă vine și cu beneficii semnificative:

• oxigenarea organelor,
• curățarea rinichilor,
• îmbunătățirea sănătății pielii,
• protejarea mușchilor și a articulațiilor,
• reducerea riscului de boli cronice,
• stimularea autofagiei și altele.

Există multe cărți care abordează acest subiect, dar pe mine, cartea lui Thierry de Lestrade, „Postul negru, o nouă terapie”, m-a ajutat să înțeleg mai bine această temă. De asemenea, cărțile doamnei doctor Sorina Soescu mi-au adus mai multă claritate și înțelegere în privința funcționării corpului nostru.

Aș vrea să subliniez că, dacă ești interesat să ții un post cu apă de durată, este esențial să cauți susținere și ghidare specializată.

După cele două experiențe din iulie și august, pentru mine, postul, indiferent că este cu apă sau monofruct, este mult mai mult decât o simplă detoxifiere. Este o călătorie profundă de conștientizare, asumare și transformare, însoțită de o energie plină de blândețe și iubire pentru propria persoană și întregul proces.

Să avem cu toții o toamnă blândă, plină de zile HOLIfantastice!

Claudia