Acum 10 -11 ani am avut o perioadă în viața mea cu mai multe episoade de “amigdalită“ în decurs de câteva luni. Am urmat întocmai tratamentul prescris de medic, care a presupus antibiotice din ce în ce mai puternice, am avut grijă să nu mănânc sau să beau nimic rece. Și cu toate astea la 2-3 luni apăreau iar durerile mari de gât. Nu înțelegeam de ce apar, care este cauza, de ce nu mă vindec? Pentru că durerile de stomac erau atât de mari când luam antibiotice, am căutat o altă abordare.
Așa am ajuns la o consultație homeopatică care a durat vreo oră cu întrebări legate de planul fizic, mental și emoțional. Mi-aduc aminte și acum cât de intrigată am fost de toată experiența. În primul rând nu mai stătusem niciodată atât de mult într-o consultație, nu înțelegeam ce relevanță au toate întrebările pe care le-am primit (de exemplu cum dorm sau cum am născut). La sfârșitul consultației am plecat cu un remediu homeopat și cu recomandarea de a-mi asculta corpul. Cu remediul homeopat a fost simplu, dar partea cu ascultatul corpului m-a băgat în ceață totală. Invitația pe care am primit-o a fost ca la următorul episod cu durere de gât să văd ce anume s-a întâmplat deosebit cu una-două zile în urmă. Nu am înțeles eu prea bine conceptul, însă am urmat tratamentul și am reintrat în vâltoarea vieții.
La câteva luni de la consultația homeopată a reapărut durerea de gât. Mi-am adus aminte de recomandarea primită și ce s-a întâmplat după a fost de domeniul SF-ului pentru mine atunci. Seara înainte de culcare am stat cu mine și m-am gândit la ce se întâmplase cu o zi înainte. Nu a fost ușor pentru că mintea îmi fugea în multe direcții, dar cumva am reușit la un moment dat să-mi dau seama care a fost triggerul. A doua zi dimineață m-am trezit fără nicio durere, ca și cum n-aș fi avut nimic. Nu îmi venea să cred ce s-a întâmplat, eram pur și simplu uimită. Au trecut mai bine de 10 ani de atunci, iar eu număr pe degetele de la o mână de câte ori m-a mai durut gâtul.
Ce nu știam și nu înțelegeam atunci este că acest corp are o capacitate uimitoare de a se vindeca singur, dacă îi ofer suportul necesar.
Ce înseamnă de fapt să-mi ascult corpul?
Înseamnă în primul rând să încetinesc ritmul. Cu toată agitația din fiecare zi (viața profesională, viața personală, timp cu prietenii, mișcarea zilnică, emisiunile TV, evenimentele politice etc) e foarte ușor să ignor ce se întâmplă de fapt cu mine. Am fost acolo, pe pilot automat, când viața trecea pur și simplu pe lângă mine, când trăgeam de mine să rezolv toate situațiile fără să țin cont de cât de obosită, frustrată, furioasă, tristă etc mă simt.
Din fericire acea perioadă devine istorie, pentru că anul acesta am încetinit ritmul și mi-am dat voie să stau cu o întrebare Ce se simte bine în momentul de față și ce se simte bine în suflet? Pentru mine este, de cele mai multe ori, un fel de check-in emoțional: cum se simte sufletul meu când petrece 8-9 ore la birou? cum se simte sufletul meu când sunt obosită, dar eu insist să fac lucruri mai departe? Informațiile pe care le-am primit m-au ajutat să fac alegeri mai conștiente și avantajoase pentru mine.
Mi-am creat o rutină zilnică de îngrijire a sinelui, pentru că atunci când am grijă de sinele meu, am mai multă vitalitate și energie în toate planurile vieții mele. În rutina mea am inclus meditația ghidată, statul în liniște, yoga, mișcare fizică cel puțin 15 minute, practicarea recunoștinței, mâncatul conștient, practici pe care le rulez în funcție de cum mă simt în ziua respectivă. Am grijă ca în zilele foarte încărcate să folosesc cel puțin unul din exercițiile de mai sus. Pentru că nu eram obișnuită să am grijă de sinele meu, pur și simplu mi-am trecut în calendarul zilnic aceste practici, pentru că sunt genul de persoană care adoră să bifeze taskurile.
Corpul nostru are un mecanism uimitor de funcționare și face mii de sarcini pe minut doar pentru a ne ține pe noi în viață. El ne oferă în mod constant informații despre ce are nevoie, ce îi face bine sau nu, ce îl ajută sau nu.
În realitate ne este mult mai ușor să ne conectăm în exterior, decât în interior. Avem job-uri care ne ocupă în medie 8-10 ore din zi, volumul de informații la care suntem expuși este imens, vine din toate părțile și este non-stop. Suntem pur și simplu asaltați ca atenția noastră să fie în exterior, nu în interior.
Corpul nostru ne transmite întotdeauna mesaje, așa că încetinește ritmul, conectează-te la interior și ia notițe despre cum te simți. La finalul zilei, TU ești persoana cea mai importantă. Nimeni nu poate avea grijă de tine mai bine decât o faci tu. Cu perseverență, consecvență și practică zilnică îți poți crea propria experiență holistică – echilibrul trup, minte, suflet.
Pe site-ul nostru găsești o selecție de meditații, iar una dintre ele este “Ascultă mesajele corpului”. Te invit să o încerci!
Cu recunoștință,
Claudia